Primăvară, duminică, vreme superbă. Evident că sunt la serviciu. În mod normal aş fi (şi sunt) nervos pe toţi cei care aleg să-şi facă veacul prin mall într-o zi ca asta, numai că este prea frumos afara şi aleg să fiu calm şi senin ca cerul (na că s-a trezit şi poetul din mine.)
Nu m-am enervat când am fost deranjat de la masă de un coleg bătut în cap care n-a putut să-i explice unui client idiot că vin în 10 minute şi nu m-a deranjat tradiţionala întrebare: "Baterii de telecomandă aveţi?"
Ba chiar am făcut şi mai mult: am ajutat un client căruia îi expirase garanţia pentru un produs cu un certificat de garanţie nou, am făcut copii xerox sau am tipărit de pe suporţi de memorie diverse acte doar pentru a vedea ce faţă fac oamenii când le zic că nu-i costă nimic, am schimbat un produs pe care clientul îl stricase cu unul nou... Cam cât credeţi că a ţinut starea asta? Cum credeţi că reacţionează oamenii când te porţi aşa?
"Cât mă costă copiile astea?"
"Nimic!" şi un mare zâmbet îmi împodobeşte faţa
"A, O.K. ..." Şi pleacă fără să zică "Mulţumesc" sau măcar un "'Te-n gât" ceva!
Deja îmi schimb un pic atitudinea binevoitoare, dar totuşi nu radical. Totul până când am ales să-i schimb unui cuplu româno-spaniol un mp4 player cu toate că era evident că se stricase din vina lor. Zâmbet mare pe faţă, produs nou, garanţie noua pentru produsul nou. Primăvară, soare, copaci, iarbă...
"Da' io pe emepe4 vechiu avut muziche. Transferaţi muziche în asta nou'!"
"Poftim?"
"Transferaţi muziche în asta nou' dache schimbat!" Evident că a folosit un ton imperativ.
"Da, nici o problemă. Descarc muzica în calculatorul meu şi o încarc în mp4 player-ul nou. Vă costă 50 de lei."
Aici urmează un dialog în "espagniola" între soţ şi soţie, acompaniat de istericalele fetiţei, evident şi alea tot în această "minunată" limbă.
"Cum adică, ne cereţi bani să puneţi muzica?!" Asta era soţia, româncă, cu un evident "accento espagniolo" şi dezacorduri specifice căpşunarilor.
"Si, si, cum adiche? Păi tu trebuit descărcat la mine muziche!"
"În regulă, atunci nu vă mai schimb produsul şi vă rog să va adresaţi centrului service pentru remedierea defecţiunii!"
"Nu, nu, lesati...e...am muziche "in computador" acase! Mulţumesc mult de ajutor, o zi bune!"
"O zi bună şi dumneavoastră!" Zâmbet mare pe faţă, soare afară...
P.S. Se zice "baterii pentru telecomandă" nu "de telecomandă" în p@#a mea!
Nu m-am enervat când am fost deranjat de la masă de un coleg bătut în cap care n-a putut să-i explice unui client idiot că vin în 10 minute şi nu m-a deranjat tradiţionala întrebare: "Baterii de telecomandă aveţi?"
Ba chiar am făcut şi mai mult: am ajutat un client căruia îi expirase garanţia pentru un produs cu un certificat de garanţie nou, am făcut copii xerox sau am tipărit de pe suporţi de memorie diverse acte doar pentru a vedea ce faţă fac oamenii când le zic că nu-i costă nimic, am schimbat un produs pe care clientul îl stricase cu unul nou... Cam cât credeţi că a ţinut starea asta? Cum credeţi că reacţionează oamenii când te porţi aşa?
"Cât mă costă copiile astea?"
"Nimic!" şi un mare zâmbet îmi împodobeşte faţa
"A, O.K. ..." Şi pleacă fără să zică "Mulţumesc" sau măcar un "'Te-n gât" ceva!
Deja îmi schimb un pic atitudinea binevoitoare, dar totuşi nu radical. Totul până când am ales să-i schimb unui cuplu româno-spaniol un mp4 player cu toate că era evident că se stricase din vina lor. Zâmbet mare pe faţă, produs nou, garanţie noua pentru produsul nou. Primăvară, soare, copaci, iarbă...
"Da' io pe emepe4 vechiu avut muziche. Transferaţi muziche în asta nou'!"
"Poftim?"
"Transferaţi muziche în asta nou' dache schimbat!" Evident că a folosit un ton imperativ.
"Da, nici o problemă. Descarc muzica în calculatorul meu şi o încarc în mp4 player-ul nou. Vă costă 50 de lei."
Aici urmează un dialog în "espagniola" între soţ şi soţie, acompaniat de istericalele fetiţei, evident şi alea tot în această "minunată" limbă.
"Cum adică, ne cereţi bani să puneţi muzica?!" Asta era soţia, româncă, cu un evident "accento espagniolo" şi dezacorduri specifice căpşunarilor.
"Si, si, cum adiche? Păi tu trebuit descărcat la mine muziche!"
"În regulă, atunci nu vă mai schimb produsul şi vă rog să va adresaţi centrului service pentru remedierea defecţiunii!"
"Nu, nu, lesati...e...am muziche "in computador" acase! Mulţumesc mult de ajutor, o zi bune!"
"O zi bună şi dumneavoastră!" Zâmbet mare pe faţă, soare afară...
P.S. Se zice "baterii pentru telecomandă" nu "de telecomandă" în p@#a mea!