Directorul este manager, nu se mai oferă adăpost unui animal
ci i se oferă foster, a fi patetic este echivalent cu insultă, totul este epic,
orice carte sau film în mai multe părți se cheamă sagă, ești lame dacă nu știi
să fotoshopezi iar dacă nu ai habar de endingu unui film cool te-ai dus pe pulă
cu viața socială cu tot! Se face marketing si se merge la shopping, mananci slow food ca asta-i trendul, este un must sa te duci la hair stylist iar daca nu folosesti OMG, OMFG si GEEZ la fiecare 3 propozitii o sa LOL toti deoarece esti cel mai mare noob.
În mod normal nu m-ar interesa astfel de lucruri. În anumite situații le-aș consideră benefice. Până la urmă au existat, există și vor exista etape în istoria fiecărei țări când influențele externe sunt inclusiv de ordin lingvistic. Romanii (patricienii) vorbeau greaca, șleahticii vorbeau latina, maurii vorbeau ivrit, englezii vorbeau franceza, nemții latina și exemplele pot continua. Elita românească de acum o sută de ani vorbea franceză la perfecție și erai considerat un idiot dacă nu o făceai, însă ei toți aveau studiile și specializările făcute în Franța, publicau în franceză și în reviste franțuzești și nu vreau să spun de ce și cum sau ce influență au avut asupra istoriei moderne a României. Vorbeau „cealaltă” limbă la perfecție! Uneori, într-o discuție purtată în romană, într-un mediu pur românesc, presărau și câteva cuvinte sau expresii franțuzești deoarece erau de bonton dar își permiteau plus că o făceau dacă nu exista echivalent în romană ori "la caterincă" cum ne-am exprima în ziua de astăzi. Gândiți-vă de ce și pentru cine s-a inventat termenul de „arivist”! Gândiți-vă la cuvinte ca pulover, aut, ofsaid, robot, handbal, sait, maus. Își au locul și rostul în limba romană. Puristii chiar considerau barbarisme transformarea lor conform normelor de scriere și pronunție specifice limbii române!
Dar voi, voi de ce folosiți și cu ce scop limbajul ăsta stâlcit?
În mod normal nu m-ar interesa astfel de lucruri. În anumite situații le-aș consideră benefice. Până la urmă au existat, există și vor exista etape în istoria fiecărei țări când influențele externe sunt inclusiv de ordin lingvistic. Romanii (patricienii) vorbeau greaca, șleahticii vorbeau latina, maurii vorbeau ivrit, englezii vorbeau franceza, nemții latina și exemplele pot continua. Elita românească de acum o sută de ani vorbea franceză la perfecție și erai considerat un idiot dacă nu o făceai, însă ei toți aveau studiile și specializările făcute în Franța, publicau în franceză și în reviste franțuzești și nu vreau să spun de ce și cum sau ce influență au avut asupra istoriei moderne a României. Vorbeau „cealaltă” limbă la perfecție! Uneori, într-o discuție purtată în romană, într-un mediu pur românesc, presărau și câteva cuvinte sau expresii franțuzești deoarece erau de bonton dar își permiteau plus că o făceau dacă nu exista echivalent în romană ori "la caterincă" cum ne-am exprima în ziua de astăzi. Gândiți-vă de ce și pentru cine s-a inventat termenul de „arivist”! Gândiți-vă la cuvinte ca pulover, aut, ofsaid, robot, handbal, sait, maus. Își au locul și rostul în limba romană. Puristii chiar considerau barbarisme transformarea lor conform normelor de scriere și pronunție specifice limbii române!
Dar voi, voi de ce folosiți și cu ce scop limbajul ăsta stâlcit?
Nu au habar să scrie sau să se exprime corect în romană da’ o
ard pe engleză de parcă și-au făcut toți studiile la Oxford! Îi numesc „capșunari”
pe cei care locuiesc de ani de zile prin alte țări și au uitat subit anumite cuvinte în limba natală (nu le iau apărarea deoarece tot retardați
sunt și aia) dar ei n-au habar nici măcar de sensul cuvintelor folosite! De multe ori am
primit răspunsul, când i-am întrebat de ce vorbesc așa, că se exprimă mai bine
în engleză decât în romană. Ce să zic? bravo coaie! Știi
așa de bine engleză și ai citit sute de cărți doar în limbă
aia încât doar profesorii universitari îți pot
stă alături, nu-i așa? Cum dracu’ să te exprimi mai bine într-o limbă care n-are
nici măcar jumătate
din complexitatea unei limbi de sorginte latină și care
pe deasupra mai este și limba ta maternă? Răspunsul
pe cât de simplu este, pe atât de îngrijorător:
uitați-vă la
nivelul lor de educație... Cum să nu te exprimi „mai bine”
în romgleza când tu ai luat 3 la Bacalaureat și scopul tău în viață este „să moară
dujmanii”?
Orice om greșește când vorbește sau scrie în limba maternă,
dar o face într-o proporție să-i zicem acceptabilă și de multe ori o face din
grabă sau neatenție. Nu țin minte ca atunci când am fost noi elevi să ne fi
pus vreodată problema (clasele I-IV nu se pun) dacă se scrie „sînteți” sau „sînte-ți”.
Am trecut repede și fără efort la scrierea cu „â” în loc de „î” și la noile
reguli. Acum câțiva ani s-a hotărât că nu se mai scrie „nici o” ci „nicio” și
ne-am adaptat. Ăștia din ziua de astăzi, care nu au trecut prin aceste
schimbări ci pur și simplu așa au învățat că se scrie, nu știu când se pune „î”
și cand „â” darămite chestii mai complicate din categoria „mia, m-ia sau mi-a”!
[ Într-o zi l-am făcut pe unul analfabet deoarece scrisese „vre-o” și mi-a zis
că așa se scria când a făcut el școala!]
Nu sunt absurd. Înțeleg și sunt de acord cu preluarea
cuvintelor ce nu au echivalent în limba romană. Nu-s adeptul „gâtlegaului” da’ voi
sunteți „furculiționiștii” perfecți!
Mi se pare normal să folosesc anumite expresii sau
citate într-o anumită limbă deoarece își pierd în mare parte din înțeles sau
farmec traduse în romană, dar atât! Nu-s „grammar nazi” (sic!) da’ nici nu o să accept „k-uri”, „sh-uri”, „tz-uri”, „pwp-uri”
sau alte semne de retard mintal afișate de voi! Argumentele „sunt pe net” sau
„m-am grabit” ori alte explicații puerile nu te scuză ci-mi arată că
ești chiar mai prost decât te consideram eu!
Cel mai rău mi se pare faptul că multe persoane publice și
publicații au preluat aceste idioțenii. Pun „ , ” pentru a evita o
cacofonie sau spun „ca virgulă care”. „Elevul în vârstă de 18 ani” s-a
transformat în „elevul de 18 ani” de parcă ăla mai are un pic și iese la pensie
direct de pe băncile școlii! Au fost confiscate 7 kilograme cu droguri și
câștigi 2k pe lună (pe Marte ajungi pe la 3k)…
Nu mă deranjează să folosiți limba engleză cu un scop și să aderați la anumite principii. Nu m-ar deranja să preluați și modul în care vede un englez de rând viață: muncesc din greu, plătesc taxele, am grijă de familie, îmi iubesc țara și în week-end mă distrez. Voi aderați la modelul american pe care pot să-l rezum în felul următor: „And was that guy... aaa... and he was like angry... and with that gun and I was like oh my God! and everybody was like running for their lives... aaaa... and that one guy sitting there near the man with the gun was shot... I mean he was dead for real and I was like dear Jesus save me! It was like the worst nightmare ever!”
Romgleza a devenit limba oficială a ariviștilor acestor vremuri.
Romgleza a devenit limba oficială a ariviștilor acestor vremuri.
La sfârșit un mic dicționar „iecsplicativ” poate înțelegeți
și voi de ce vă consider prea proști pentru a trăi:
„Foster care” este
echivalentul pentru „familie socială” sau „casa socială” în România. Nu ai cum
să „oferi foster” unui animal și nici măcar în engleză nu-i corect să spui „to
give foster to a cat”.
Patetic înseamnă plin
de patos, de sentimente. Doar în engleză are, în anumite contexte (dar nu este
sensul principal al cuvântului, care este la fel ca cel din romană), înțelesul
pe care îl credeți voi.
Saga nu înseamnă o carte în mai multe părți sau un film cu 3
continuări. Saga este o povestire ce aparține vechii literaturi scandinave în
care faptele istorice se împletesc cu elemente mitologice.
Epic este un gen literar în care se exprimă sub formă de
narațiune acțiunile, ideile, sentimentele eroilor unor întâmplări. Poate fi
folosit cu sensul pe care îl dați voi doar ca sinonim pentru grandios. O glumă
sau o întâmplare nu pot fi epice, o bătălie da!
Curiozități:
Există termeni intrați în limba romană exclusiv pe filiera vulgară și nu datorită necesității cât datorită celor la care m-am referit mai sus (romglezii). Acești termeni nu sunt acceptați în limba literară, sunt considerați ca făcând parte dintr-un argou și majoritatea lor nici astăzi nu se regăsesc în DEX cu toate că sunt folosiți de peste 100 de ani.
Expresia "este țais (sau zais/tzais)" vine de la precizia lentilelor fabricate de Carl Zeiss (mort în 1888).
Șmecher vine din limba germană și originar însemna om bine îmbrăcat, cu gust rafinat, în ton cu moda. S-a răspândit deoarece cei mai buni croitori din secolele XIX-XX din România erau de origine germană sau evrei (vorbitori de germană mulți dintre ei).
Șucar nu vine din tiganescul „sukar”, termen care nu exista la acel moment in rromales. Cuvântul a fost preluata de către țiganii nomazi din nemțescul „schacher” pe filieră evreiască (transformarea lui „a” în „u” conform pronunției idiș) și la origine însemna comerț cu lucruri furate (pungășie, manevră). În timp, datorită rangului la care „ciorile” ridică furtul și înșelăciunea, a devenit echivalent cu frumos ori bine. „Șahar-mahăr” este o expresie care vine tot din germană și înseamna a înșela, deci uite de unde și cuvântul mahăr. „A șucări” la origine insemna „a face bani prin înșelăciune” dar s-a ajuns la „a te șucări” cu echivalentul de a te supăra pe cineva deoarece un mahăr șucar stârnea invidia colegilor de breaslă sau a te da mare cu toate că nu meriti (a te da șucar). Mulți fac confuzia și consideră că „sukar” este cuvânt țigănesc datorită lui „suklar” care înseamnă a înăcri sau înăcrit.
Curiozități:
Există termeni intrați în limba romană exclusiv pe filiera vulgară și nu datorită necesității cât datorită celor la care m-am referit mai sus (romglezii). Acești termeni nu sunt acceptați în limba literară, sunt considerați ca făcând parte dintr-un argou și majoritatea lor nici astăzi nu se regăsesc în DEX cu toate că sunt folosiți de peste 100 de ani.
Expresia "este țais (sau zais/tzais)" vine de la precizia lentilelor fabricate de Carl Zeiss (mort în 1888).
Șmecher vine din limba germană și originar însemna om bine îmbrăcat, cu gust rafinat, în ton cu moda. S-a răspândit deoarece cei mai buni croitori din secolele XIX-XX din România erau de origine germană sau evrei (vorbitori de germană mulți dintre ei).
Șucar nu vine din tiganescul „sukar”, termen care nu exista la acel moment in rromales. Cuvântul a fost preluata de către țiganii nomazi din nemțescul „schacher” pe filieră evreiască (transformarea lui „a” în „u” conform pronunției idiș) și la origine însemna comerț cu lucruri furate (pungășie, manevră). În timp, datorită rangului la care „ciorile” ridică furtul și înșelăciunea, a devenit echivalent cu frumos ori bine. „Șahar-mahăr” este o expresie care vine tot din germană și înseamna a înșela, deci uite de unde și cuvântul mahăr. „A șucări” la origine insemna „a face bani prin înșelăciune” dar s-a ajuns la „a te șucări” cu echivalentul de a te supăra pe cineva deoarece un mahăr șucar stârnea invidia colegilor de breaslă sau a te da mare cu toate că nu meriti (a te da șucar). Mulți fac confuzia și consideră că „sukar” este cuvânt țigănesc datorită lui „suklar” care înseamnă a înăcri sau înăcrit.