Când am susținut eu Bacalaureatul era o vorba: "BAC-ul nu se dă, se ia!" Expresia asta subliniază perfect situația de acum 15-20 de ani. Singura problemă pe care o avea majoritatea liceenilor de atunci nu era să "treacă" proba ci să ia o notă cât mai mare. BAC-ul nici măcar nu era așa de important din punct de vedere al notei deoarece nu erau așa de multe facultăți particulare sau secții unde să intri pe bază de dosar. BAC-ul era o verificare a cunoștințelor înainte de examenul adevărat: admiterea la facultatea dorită. Nota cât mai mare era mai mult o mândrie decât un ajutor la admitere. Elevii știau ce cursuri vor să urmeze și învățau pentru asta nu pentru un amărât de BAC.
Alt aspect care ne motiva era cum intrai la facultate: la fără taxă sau cu taxă. Nivelul de trai de atunci era mult mai scăzut și "fără taxa" însemna cheltuieli mai puține pentru familiei. "Fără taxă" te ajuta să găsești un loc în cămin. Nu în ultimul rând, "Fără taxă" însemna un motiv în plus de mândrie!
Un cuantum din nota de admitere la facultate (25%) îl reprezenta și media la BAC sau nota de la BAC luată la proba matematică, de exemplu, dacă dădeai admiterea la matematică, însă dacă aveai un 6 la BAC nu aveai nicio șansă să intri la facultatea dorită.
Existau și atunci facultăți unde se putea intra pe bază de dosar. Facultăți de stat. Este vorba de secțiile care nu aveau o căutare foarte mare (geografie, inginerie etc.) și rămâneau cu locurile neocupate. Pentru a se evita desființarea lor se apela la "dosar". Existau mai multe motive pentru care absolvenții de liceu optau pentru ele: să scapi de armată (nu radeți!), să rămâi "în priză" până anul viitor când încercai din nou să intri la facultatea dorită sau pur și simplu deoarece știai că este singura ta șansa să urmezi o facultate. Dar și în acest caz nu puteai cu o medie de 6 la BAC decât rar. Gândiți-va că se pica la matematică cu notă 8 și ăia se orientau spre inginerie și aveau media 9 la BAC. Ce șansa avea unul cu nota 6?
Universitățile particulare în acea vreme erau extrem de puține și majoritatea nu aveau acreditare. Adică plăteai o taxă enormă (era foarte mare atunci) pentru a urma o facultate și la final nu puteai da licența deoarece nu era recunoscută facultatea sau universitatea respectivă . Patru ani, bani mulți, o hârtie fără valoare. Avantajul era că oricine putea urma cursurile lor. Ele erau pentru cei prea proști să urmeze o facultate de stat, oricare ar fi fost aia. Era o rușine atunci să zici că ești la "particulară".
Să revenim la aspectul "BAC-ul nostru". Spagă sau mită se dădea și atunci. Existau și atunci elevi care datorită banilor sau a relațiilor treceau proba, însă erau așa de puțini încât nici în marja de eroare nu ar intra. Bani pentru BAC se dădeau și atunci. Este vorba de sfântul "protocol". Acești bani se strângeau "pe clasă" și se predau către președintele comitetului de părinți. Nu era cine știe ce sumă și mare parte din ea era folosită pentru a se cumpăra mâncare și băutură pentru supraveghetori și membri comisiei de la BAC. De precizat că remunerația pentru a supraveghea probele sau pentru a fi în comisie erau foarte mică, nu se asigurau mâncare și băutură iar condițiile de cazare erau infecte. Evident că anumite sume de bani ajungeau și în numerar la ei pentru a le cumpăra indulgență. Acest lucru nu însemna că majoritatea elevilor trec ci că primea 20-30 de sutimi în plus unul care avea sub 6 sau altul care avea, să zicem, 8,70 să facă de un 9!
Se copia și atunci în sala de examen. Dar asta pentru o perioadă scurtă din timpul alocat probei și doar dacă vroia supraveghetorul indiferent dacă i s-au dat bani sau nu și nu aveai telefoane sau căști . Permisiunea să copiezi însemna să-l întrebi pe colegul de alături dacă știe o rezolvare la o problemă dificilă. Toți știam de nota șase sau șapte, nu aveam nevoie de "inspirație" pentru a promova ci pentru a rotunji o notă.
BAC-ul lor. Jale! Nu există an fără scandal și promovabilitatea este de 40-50%. Vă dați seama ce înseamnă asta? Înseamnă că jumătate dintre liceeni sunt pur și simplu proști și din cealaltă jumătate abia alegem 10-15% care merită titulatura de "absolvent de liceu".
Mă uitam la postul B1TV și publicau procentele de promovabilitate din ultimii 4-5 ani la "Dimitrie Bolintineanu", liceul de unde a pornit scandalul de anul acesta. În toți anii 70-90% dintre elevi au trecut examenul, doar în anul în care s-au introdus camere de supraveghere în sălile unde se desfășurau probele a fost în jur de 50% (nu mai știu exact cifra; e posibil să fie 40%). Deci 30-50% dintre elevi au plătit pentru un amărât de 6!
Pentru situația asta trebuiesc găsiți vinovați însă nimeni nu-i caută. Se emit păreri, se discută discuții și la urmă se dă vina pe alții. Și așa în o luna de zile se uită totul și de la anul o luăm de la capăt. De ce nu se face nimic? Deoarece toată lumea este mulțumită: politicienii că iar ne-au prostit și au apărut la TV, părinții că și-au luat o grijă de pe cap cu bani puțini și nu s-au făcut de rușine în fața cunoștințelor și elevii că au tras prima mare lor țeapă din viață. Cel mai important examen se transformă în cea mai importantă lecție a vieții: nu contează ce știi sau cât de priceput ești ci contează pe cine cunoști și câți bani ai. Școala străzii contează deoarece nimeni nu se uită în carnetul de note ci pe nota de plată după o noapte petrecută într-un club "de manele" din Mamaia sau la mașina pe care o conduci!
Eu nu sunt o persoană importantă și-mi permit să-mi exprim o părere despre cine-i vinovat sau nu. În primul rând profesorii nu au nicio vina. Săracul dascăl se chinuie și-și bate capul, dar este pus în situația să trebuiască să-i treacă clasa pe toți analfabeții. De ce? Păi directorul liceului este numit politic și are obligații. Directorul trebuie să țină steagul liceului sus și să nu facă valuri, altfel intră în comisie și ajunge să fie învinuit că nu a știut să conducă instituția. La fel și profesorul poate intra în comisie și să-și facă rău deoarece s-a luat la trântă cu sistemul.
Deci cine-i vinovat? Sistemul politic și părinții. Sistemul politic deoarece a dus la rang de artă plagiatul, șpaga și relațiile iar părinții deoarece își susțin progeniturile bune de nimic. Știți cum se zice, șapte ani de acasă. Educația o face părintele nu profesorul. Profesorul doar cizelează și îndrumă. Dar ce să faci dacă părintele își educa copilul în spiritul "banul e temelie"! Cam cum ați dori să fie într-o țara în care premierul, cu plagiat dovedit, ne râde în față și ne zice că suntem proști? Dacă p0nta are voie, de ce să nu aibă un amărât de licean?
Din păcate viitorul țării înseamnă tentativele astea de oameni care se numesc tineri.
P.S. Nu aveți idee câtă plăcere mi-au produs imaginile cu liceeni urcați în dubele poliției și profesori arestați! Se pare că anul acesta va fi cât de cât corect BAC-ul atât cât a mai rămas din el. În mod normal, anul următor, va fi cel mai curat examen din ultimii ani. În mod normal... Dar p0nta deja a ieșit la rampă și s-a băgat în trebuirile justiției, poliția și procuratura au început să dea înapoi deoarece și șefii lor sunt numiți politic... Deci, ne auzim în iunie 2014 când o luăm de la capăt și-i mai permitem încă unei generații de analfabeți să se laude că a cumpărat, înșelat, copiat...
Alt aspect care ne motiva era cum intrai la facultate: la fără taxă sau cu taxă. Nivelul de trai de atunci era mult mai scăzut și "fără taxa" însemna cheltuieli mai puține pentru familiei. "Fără taxă" te ajuta să găsești un loc în cămin. Nu în ultimul rând, "Fără taxă" însemna un motiv în plus de mândrie!
Un cuantum din nota de admitere la facultate (25%) îl reprezenta și media la BAC sau nota de la BAC luată la proba matematică, de exemplu, dacă dădeai admiterea la matematică, însă dacă aveai un 6 la BAC nu aveai nicio șansă să intri la facultatea dorită.
Existau și atunci facultăți unde se putea intra pe bază de dosar. Facultăți de stat. Este vorba de secțiile care nu aveau o căutare foarte mare (geografie, inginerie etc.) și rămâneau cu locurile neocupate. Pentru a se evita desființarea lor se apela la "dosar". Existau mai multe motive pentru care absolvenții de liceu optau pentru ele: să scapi de armată (nu radeți!), să rămâi "în priză" până anul viitor când încercai din nou să intri la facultatea dorită sau pur și simplu deoarece știai că este singura ta șansa să urmezi o facultate. Dar și în acest caz nu puteai cu o medie de 6 la BAC decât rar. Gândiți-va că se pica la matematică cu notă 8 și ăia se orientau spre inginerie și aveau media 9 la BAC. Ce șansa avea unul cu nota 6?
Universitățile particulare în acea vreme erau extrem de puține și majoritatea nu aveau acreditare. Adică plăteai o taxă enormă (era foarte mare atunci) pentru a urma o facultate și la final nu puteai da licența deoarece nu era recunoscută facultatea sau universitatea respectivă . Patru ani, bani mulți, o hârtie fără valoare. Avantajul era că oricine putea urma cursurile lor. Ele erau pentru cei prea proști să urmeze o facultate de stat, oricare ar fi fost aia. Era o rușine atunci să zici că ești la "particulară".
Să revenim la aspectul "BAC-ul nostru". Spagă sau mită se dădea și atunci. Existau și atunci elevi care datorită banilor sau a relațiilor treceau proba, însă erau așa de puțini încât nici în marja de eroare nu ar intra. Bani pentru BAC se dădeau și atunci. Este vorba de sfântul "protocol". Acești bani se strângeau "pe clasă" și se predau către președintele comitetului de părinți. Nu era cine știe ce sumă și mare parte din ea era folosită pentru a se cumpăra mâncare și băutură pentru supraveghetori și membri comisiei de la BAC. De precizat că remunerația pentru a supraveghea probele sau pentru a fi în comisie erau foarte mică, nu se asigurau mâncare și băutură iar condițiile de cazare erau infecte. Evident că anumite sume de bani ajungeau și în numerar la ei pentru a le cumpăra indulgență. Acest lucru nu însemna că majoritatea elevilor trec ci că primea 20-30 de sutimi în plus unul care avea sub 6 sau altul care avea, să zicem, 8,70 să facă de un 9!
Se copia și atunci în sala de examen. Dar asta pentru o perioadă scurtă din timpul alocat probei și doar dacă vroia supraveghetorul indiferent dacă i s-au dat bani sau nu și nu aveai telefoane sau căști . Permisiunea să copiezi însemna să-l întrebi pe colegul de alături dacă știe o rezolvare la o problemă dificilă. Toți știam de nota șase sau șapte, nu aveam nevoie de "inspirație" pentru a promova ci pentru a rotunji o notă.
BAC-ul lor. Jale! Nu există an fără scandal și promovabilitatea este de 40-50%. Vă dați seama ce înseamnă asta? Înseamnă că jumătate dintre liceeni sunt pur și simplu proști și din cealaltă jumătate abia alegem 10-15% care merită titulatura de "absolvent de liceu".
Mă uitam la postul B1TV și publicau procentele de promovabilitate din ultimii 4-5 ani la "Dimitrie Bolintineanu", liceul de unde a pornit scandalul de anul acesta. În toți anii 70-90% dintre elevi au trecut examenul, doar în anul în care s-au introdus camere de supraveghere în sălile unde se desfășurau probele a fost în jur de 50% (nu mai știu exact cifra; e posibil să fie 40%). Deci 30-50% dintre elevi au plătit pentru un amărât de 6!
Pentru situația asta trebuiesc găsiți vinovați însă nimeni nu-i caută. Se emit păreri, se discută discuții și la urmă se dă vina pe alții. Și așa în o luna de zile se uită totul și de la anul o luăm de la capăt. De ce nu se face nimic? Deoarece toată lumea este mulțumită: politicienii că iar ne-au prostit și au apărut la TV, părinții că și-au luat o grijă de pe cap cu bani puțini și nu s-au făcut de rușine în fața cunoștințelor și elevii că au tras prima mare lor țeapă din viață. Cel mai important examen se transformă în cea mai importantă lecție a vieții: nu contează ce știi sau cât de priceput ești ci contează pe cine cunoști și câți bani ai. Școala străzii contează deoarece nimeni nu se uită în carnetul de note ci pe nota de plată după o noapte petrecută într-un club "de manele" din Mamaia sau la mașina pe care o conduci!
Eu nu sunt o persoană importantă și-mi permit să-mi exprim o părere despre cine-i vinovat sau nu. În primul rând profesorii nu au nicio vina. Săracul dascăl se chinuie și-și bate capul, dar este pus în situația să trebuiască să-i treacă clasa pe toți analfabeții. De ce? Păi directorul liceului este numit politic și are obligații. Directorul trebuie să țină steagul liceului sus și să nu facă valuri, altfel intră în comisie și ajunge să fie învinuit că nu a știut să conducă instituția. La fel și profesorul poate intra în comisie și să-și facă rău deoarece s-a luat la trântă cu sistemul.
Deci cine-i vinovat? Sistemul politic și părinții. Sistemul politic deoarece a dus la rang de artă plagiatul, șpaga și relațiile iar părinții deoarece își susțin progeniturile bune de nimic. Știți cum se zice, șapte ani de acasă. Educația o face părintele nu profesorul. Profesorul doar cizelează și îndrumă. Dar ce să faci dacă părintele își educa copilul în spiritul "banul e temelie"! Cam cum ați dori să fie într-o țara în care premierul, cu plagiat dovedit, ne râde în față și ne zice că suntem proști? Dacă p0nta are voie, de ce să nu aibă un amărât de licean?
Din păcate viitorul țării înseamnă tentativele astea de oameni care se numesc tineri.